Pages Menu
Categories Menu

Adrian al III-leaSf. Adrian al III-lea

  • Papă
  • ??-885
  • d.: la 8 iulie 885, Roma
  • 8 iulie (latin)

Puţine lucruri se cunosc despre acest papă sfânt, care a condus Bise­rica numai un an de zile: 884-885. «Liber Pontificalis», cartea cu însemnări despre vieţile papilor, notează numai că era de loc din Roma, fiul unui oarecare Benedict. Mai multe amănunte ne sunt păstrate în cronica numită «Annales Fuldenses» (Analele de la Fulda, localitate în Germania, unde se află o mănăstire veche şi este înmormântat Sfântul Bonifaciu). Din această cronică aflăm că Papa Adrian a fost invitat de către Carol cel Gras, urmaşul lui Carol cel Mare, să ia parte la dieta de la Worms, pentru ca prin prezenţa sa, în calitate de Pontif Suprem, să confirme în faţa tuturor principilor creştini autoritatea imperială a moştenitorului tronului sfântului imperiu roman.

Cu prilejul acestei călă­torii, a sfârşit şi călătoria vieţii sale, fiind înmormântat în mănăstirea din Nonantola. O notă vrednică de amintit a personalităţii sfântului papă Adrian este atitudinea lui împăciuitoare faţă de patriarhul de Constantinopol, Fotie, căruia în semn de comuniune sufletească i-a adus la cunoştinţă alegerea sa ca papă. Era o încercare, izvorâtă din dra­gostea frăţească, de a întoarce la calea unităţii pe cel care începuse a dezbina familia unică a lui Cristos.

Adrian, cu forma feminină Adriana, sunt nume preluate de creştini de ia vechii romani. Iniţial, Hadrianus era un nume ce se dădea celor veniţi din Hadria, oraş în părţile actualei Veneţii – de unde şi nu­mele mării din partea de est a Italiei: Marea Hadriaticum – Marea Adriatică. Numele acesta a fost purtat de mulţi martiri, proveniţi din armatele romane, şi a devenit foarte răspândit în lumea creştină. La noi, românii, a luat şi forma de: Udre, Udrea, tot de la Adrian, Adriana, derivă formele Adi, Ada, Anda, Adrinel. Mai frecvent, numele Adrian aminteşte de împăratul roman Adrian (117-138), succesorul şi fiul adoptiv a lui Traian. Creştinul care poartă acest nume va căuta să cunoască pe unul sau altul dintre acei care au în­ţeles chemarea lui Cristos şi au trăit în aşa fel încât vor auzi sentinţa Dreptului judecător: «Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi îm­părăţia cea pregătită vouă de la începutul lumii» (Matei 25, 34).

Sursa: "Vieţile sfinţilor", Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti

Opinii? Sugestii? Completări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *