Pages Menu
Categories Menu

BlaziuSf. Blaziu


Sfântul Blaziu, episcop de Sebaste, în Armenia, personaj puţin nesigur din punct de vedere istoric, se bucură totuşi de o largă popularitate datorită unei minuni atribuite lui, care a perpetuat bine cunoscuta binecuvântare împotriva bolilor de gât. Într-adevăr, citim în a sa Passio că, în timp ce era condus la locul supliciului, o femeie şi-a făcut cale prin mulţimea de curioşi şi l-a depus la picioarele sfântului episcop pe fiul ei care era gata să moară, fiind sufocat de un os de peşte rămas în gât. Sfântul Blaziu şi-a pus mâinile pe capul copilului şi s-a recules în rugăciune. După un moment băiatul era salvat. Acest episod i-a adus faima de taumaturg de-a lungul veacurilor şi în special cea de vindecare a bolilor de gât.

Graţie acestei răspândite tradiţii noul calendar liturgic a păstrat comemorarea sfântului în această zi, chiar dacă, aşa cum s-a spus, este vorba de un personaj incert din punct de vedere istoric. Sfântul Blaziu a fost episcop de Sebaste la începutul secolului al IV-lea şi a suferit persecuţia lui Liciniu, colegul împăratului Constantin. Poate fi considerat aşadar unul dintre ultimii martiri creştini. Era anul 316. Se pare că sfântul Blaziu, ascultând sfatul evanghelic, s-a sustras persecuţiei refugiindu-se într-o grotă.

Legenda, ca de obicei, abundă de amănunte nostime şi ni-l prezintă pe bătrânul episcop înconjurat de animalele pădurii care îl vizitează, aducându-i hrana; cu toate acestea, după vânat nu rareori găseşti şi vânători. Astfel sfântul episcop este descoperit, legat ca un tâlhar şi dus în închisorile citadine. În ciuda minunilor pe care sfântul Blaziu le făcea între zidurile închisorii, a fost adus la judecată şi, la refuzul său de a se lepăda de Cristos şi a sacrifica zeilor, trupul i-a fost sfâşiat cu pieptenii de scărmănat lână. Istovit cu trupul, dar nu cu sufletul, neînfricatul martir a avut forţa de a suporta alte trei chinuri îngrozitoare, după care i s-a tăiat capul cu sabia.

Sursa: "Sfântul zilei", de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini, Edizioni Paoline, 1978, trad. pr. Iosif Agiurgioaei

Biografii: varianta 1 / varianta 2

Opinii? Sugestii? Completări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *