Pages Menu
Categories Menu

Ioan Anton FarinaSf. Ioan Anton Farina

  • Episcop
  • 1803-1888
  • n.: la 11 ianuarie 1803, Gambarella, Vicenza, Italia
  • d.: la 4 martie 1888, Vicenza, Italia
  • 4 martie (latin)

Fericitul Ioan Anton Farina s-a născut în 1803 la Gambellara, în provincia de Vicenza, Italia. Provenea dintr-o familie înstărită şi profund creştină, însă a cunoscut foarte devreme durerea şi doliul: mama a devenit oarbă, din cauza unei boli misterioase, iar tatăl a murit pe neaşteptate, pe când tânărul Anton era student de teologie la seminarul din Vicenza.

A fost hirotonit preot în 1827, iar în cei 23 de ani de slujire preoţească până la episcopat a avut numeroase sarcini diecezane şi civile. În 1850, Papa Pius al IX-lea l-a numit episcop de Treviso; după zece ani a fost transferat în dieceza sa de Vicenza, unde a rămas până la moarte, în 1888.

Două au fost în principal câmpurile sale de acţiune în munca sa: educarea tinerilor şi asistenţa celor bolnavi şi a celor săraci. Întreaga sa viaţă s-a oferit lui Dumnezeu, fiind un instrument docil al Providenţei divine. Ştiind să citească semnele timpului, a înţeles care erau lipsurile societăţii în care trăia, pe plan uman şi spiritual. De aceea, pentru a veni în ajutorul fiicelor săracilor, care în cele mai multe cazuri rămâneau abandonate pe stradă, fără instruire şi educaţie, a dat început unei şcoli elementare dar şi profesionale, numită „Şcoala Carităţii”, dând posibilitatea fiecărei tinere să se integreze în societate.

A înţeles însă că pentru a realiza acest mare ideal, era nevoie de „învăţătoare speciale”, adică femei cu o vocaţie deosebită, primită de la Domnul, care să trăiască în comun, cu o regulă proprie, consacrate în totalitate şi din iubire educaţiei tineretului. Astfel părintele Anton Farina, în 1836, a fondat congregaţia Surorilor Maestre ale sfintei Doroteea, Fiicele Sfintelor Inimi. O altă angajare a acestor surori a fost asistenţa şi îngrijirea celor bolnavi. Întrucât misiunea lor nu era doar una caritativă, dar şi un serviciu social făcut cu profesionalitate, părintele Farina s-a îngrijit ca acestea să aibă o pregătire adecvată.

Opera educativă şi socială realizată de el l-a scos atât de mult în lumină încât a fost numit „omul carităţii”.

Opinii? Sugestii? Completări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *