Pages Menu
Categories Menu

Olga de KievSf. Olga de Kiev

  • împărăteasă
  • c.879-969
  • n.: în c.879, Pskov, Rusia
  • d.: la 11 iulie 969, Kiev, Ucraina
  • 11 iulie (latin)
  • 11 iulie (bizantin)

Sfânta Olga şi Sfântul Vladimir, nepotul ei, sunt cei care au încreştinat poporul rus. Documentele vremii o consemnează pe Sfânta Olga ca fiind prima femeie care a condus Rusia şi, totodată, primul membru al familiei regale care s-a convertit la credinţa creştină. Problema originii împărătesei Olga este una încă disputata de către istorici. Potrivit celei mai răspândite teorii, confirmată de Prima Cronică a Rusiei Kievene, Olga s-a născut în Pskov în jurul anului 890, într-o familie cu origini varege. Varegii sau vikingii au venit pe teritoriul Rusiei actuale, al Ucrainei şi al Belarusului, în timpul secolelor VIII-IX. Această teorie explică şi originea numelui ei, care derivă din scandinavul „Helga”. Alte variante istorice susţin că Sfânta Olga a fost fiica lui Oleg Veshchy, întemeietorul Rusiei Kievene, sau că era de origine bulgară.

Se cunoaşte însă cu exactitate faptul că Olga a fost soţia lui Igor, fiul lui Rurik, prinţ de Novgorod Rurik, întemeietorul dinastiei Rurik a ţărilor ruşi, cu care s-a căsătorit în jurul anului 903. În 912, după moartea lui Oleg în 912, Igor a devenit conducătorul Rusiei Kievene. În 945, Prinţul Igor a mers la tribul slav al drevlienilor pentru a strânge tributul. Din cauza tributului prea mare, în timpul unei revolte, prinţul Igor a fost ucis. După moartea soţului ei, Olga a devenit noul conducător al regatului, în calitate de regent al fiului lor, Sviatoslav, care avea vârsta de 3 ani. La scurt timp, după uciderea lui Igor, drevlienii au trimis soli prin care îi propuneau Olgăi să se căsătorească cu Prinţul Mal. Împărăteasa a răzbunat însă moartea soţului ei omorând toţi ambasadorii.

Ca împărăteasa, Olga s-a bucurat de sprijinul armatei şi al poporului. În politica internă a devenit cunoscută pentru stabilirea unui tribut, considerat uneori a fi fost primul sistem de taxe din Europa de Est. A iniţiat o reformă în ceea ce priveşte reîmpărţirea Rusiei Kievene în unităţi administrative ce erau controlate de reprezentanţii Împărătesei. Tot împărăteasa Olga este considerată iniţiatoare primelor construcţii urbane din piatră în Rusia Kieveana, în special în oraşele Kiev, Novgorod şi Pskov. Pe lângă toate aceste realizări importante în plan politic-administrativ, cea mai importantă moştenire a sa lăsată poporului rus s-a manifestat în plan spiritual. Aceasta a fost posibilă prin convertirea ei la creştinism.

Creştinismul a fost introdus în Rusia Kieveană prin misionarii greci veniţi din Bizanţ, în secolul al IX-lea. O comunitate creştină organizată se cunoaşte că a existat în Kiev în prima jumătate a secolului al X-lea. Primul contact al împărătesei Olga cu credinţa creştină este posibil să se fi produs prin intermediul membrilor acestei comunităţi. Documentele vremii arată însă că Sfânta Olga a fost botezată în 955 sau 957, în timpul unei vizite oficiale la Constantinopol, primind numele Elena. Potrivit tradiţiei, catehezele prebaptismale şi Botezul au fost oficiate de Patriarhul Polieuct. Întoarsă acasă, împărăteasa începu să propovăduiască dreapta credinţă în rândul supuşilor săi, ridică locaşuri de slujire, printre care şi Catedrala Sfântă Sofia din Kiev, unde se află până astăzi o părticică din lemnul Sfintei Cruci dăruite de Patriarhul Teofilact sfintei împărătese, pe care scrie până astăzi: „Sfânta Cruce pentru renaşterea poporului rus, primită de prinţesa nobilă Olga”.

Izvoare europene arată ca în 959 Olga a trimis emisari la Otto I, împăratul Imperiului Roman de Apus, pentru a-i cere să i să îi trimită un Arhiepiscop şi preoţi pentru a sluji în Rusia. În acel timp, Biserica nu era încă despărţită, Mare Schisma având loc în 1054. De aceea Olga a încercat a luat legătura atât cu Patriarhul de Constantinopol, cât şi cu împăraţii Apuseni, în vederea trimiterii de preoţi misionari. Este greu de precizat când anume şi-a început domnia efectivă Sviatoslv, fiul Împărătesei Olga. Până în 959, numele împărătesei apare în documentele din Europa apuseană ca principal conducător al Rusiei Kievene. Istoricii susţină că aceasta ar fi putut intra în vigoare în jurul anului 964.

În 968, pe când Sviatoslav se afla plecat într-o campanie militară, Kievul a fost atacat de către pecenegi, o populaţie turcă semi-nomadă. Împărăteasa Olga a trebuit să organizeze apărarea oraşului. Aceasta trecut la cele veşnice la puţin timp după asediul Kievului din 969. Prinţul Sviatoslav a poruncit ca mama să fie înmormântată cu simplitate după rânduiala creştină. Botezul Împărătesei Olga nu a fost nu a condus la convertirea imediată a poporului rus şi nici măcar la convertirea propriei familii. Fiul ei, Sviatoslav, nu a sprijinit decizia mamei sale, deoarece se temea de pierderea respectului armatei din cauza noii credinţe. El nu a putut renunţa la credinţa păgână. Dar roadele lucrării misionare ale împărătesei Olga s-au văzut în activitatea nepotului său, Vladimir cel Mare, care, în 988, avea să facă din creştinism religia oficială a Rusiei Kievene.

Sursa: CrestinismOrtodox.ro

Opinii? Sugestii? Completări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *