Pages Menu
Categories Menu

Paulin de NolaSf. Paulin de Nola

  • Episcop
  • 354-431
  • n.: în c.354, Bordeaux, Franţa
  • d.: la 22 iunie 431, Napoli, Italia
  • 22 iunie (latin)

„Inimile dăruite lui Cristos resping muzele şi sunt închise faţă de Apollo”, aşa scria Paulin maestrului Decimo Magno Ausonio, care îl iniţiase în arta retorică şi poezie. Paulin fusese un tânăr cu temperament de artist. Se trăgea dintr-o bogată familie patriciană romană (s-a născut în anul 355 la Bordeaux, unde tatăl era funcţionar imperial) şi, favorizat în cariera politică de prietenii cu persoane sus puse, a devenit consul suffectus, adică substitut, şi guvernator al Campaniei. A avut şi fericirea de a-l întâlni pe sfântul Ambroziu, episcop de Milano şi pe tânărul Augustin de Hippona, cel de către care a fost îndrumat pe drumul convertirii la Cristos. Primind botezul la vârsta de douăzeci şi cinci de ani, în timpul unei călătorii în Spania a cunoscut-o şi s-a căsătorit cu Therasia.

După moartea prematură a unicului fiu, Celso, amândoi s-au decis să se dedice cu totul ascezei creştine, după modelul vieţii monahale la modă în Orient. Astfel, de comun acord, s-au debarasat de imensele bogăţii pe care le posedau cam peste tot, împărţindu-le săracilor, şi s-au retras în Catalonia, pentru a începe o originală experienţă ascetică. Paulin avea deja 40 de ani. Cunoscut şi admirat în înalta societate, era iubit acum chiar şi de către popor, care i-a cerut cu glas tare episcopului de Barcelona să-l sfinţească preot.

Paulin a acceptat dar cu clauza de a nu fi încardinat în rândul clerului acelei regiuni. A refuzat şi invitaţia lui Ambrozie, care îl voia la Milano. Paulin dorea mult şi mereu idealul monastic al unei vieţi evlavioase şi solitare. De fapt, s-a dus parcă imediat în Campania, la Nola, unde familia poseda mormântul unui martir, sfântul Felix. A început construirea unui sanctuar, dar s-a preocupat în primul rând să ridice un azil pentru săraci, adaptându-i primul nivel pentru mănăstire, unde s-a retras cu Therasia şi câţiva prieteni în „fraternitas monacha”, adică în comunitate monastică.

Menţinea legătura, prin corespondenţa epistolară (din care ne-au parvenit 51 de scrisori), cu prieteni şi personalităţi marcante din lumea creştină, printre care chiar sfântul Augustin. Pentru prieteni compunea epitalamuri şi poezii de consolare. Dar pentru a pune capăt acelei linişti mistice, în anul 409, a avut parte de alegerea ca episcop de Nola. Se pregăteau pentru Italia ani furtunoşi. Genseric trecuse marea în fruntea vandalilor şi se grăbea să jefuiască Roma şi toate oraşele Campaniei. Paulin s-a dovedit un adevărat părinte, preocupat de binele spiritual şi material al tuturor. A murit la 76 de ani, în anul 431, la un an după prietenul său, sfântul Augustin.

Sursa: "Sfântul zilei", de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini, Edizioni Paoline, 1978, trad. pr. Iosif Agiurgioaei

Biografii: varianta 1 / varianta 2

Opinii? Sugestii? Completări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *