Fer. Cesar de Bus

• preot
• 1544-1607
• n.: la 3 februarie 1544, Cavillon, Vaucluse, Franţa
• d.: la 15 aprilie 1607, Avignon, Vaucluse, Franţa
• 15 aprilie (latin)

Fericitul César de Bus s-a născut la 3 februarie 1544, în Cavaillon, comitatul Venaissin, acum în Franţa. Al şaptelea din treisprezece fraţi, crescut ca un copil evlavios, el a intrat la vârsta de 18 ani în armata regelui şi a luptat în războiul împotriva hughenoţilor – membri ai Bisericii Calvine din Franţa, din secolele XVI şi XVII. A intrat în marină pentru a lupta în asediul asupra La Rochelle, un port de pe coasta vestică a Franţei, dar boala l-a împiedicat să lupte.

A trăit mai apoi trei ani în Paris, Franţa, dedicat poeziei, picturii şi vieţii rebele şi frivole. Întors în oraşul său, Cavaillon, a preluat poziţia defunctului său frate ca şi canonic de Salon, poziţie pe care o dorea pentru venitul obţinut şi pentru legăturile pe care i le oferea, nu pentru semnificaţia ei spirituală. Într-o seară, în timp ce se îndrepta spre un bal mascat, a trecut pe lângă un sanctuar unde ardea o mică lumină înaintea unei imagini a Fecioarei Maria. A fost deodată copleşit de amintirea faptului că un prieten, Antoinette Reveillade, s-a rugat fervent pentru mântuirea lui. A înţeles că nu poate trăi o viaţă prin care să îl ofenseze pe Dumnezeu şi apoi să se aştepte să fie acceptat la sfârşit. Acolo, în faţa sanctuarului, a avut o convertire completă.

A fost hirotonit preot în 1582. A fost canonic în Avignon. Citirea unei biografii a Sf. Carol Borromeu l-a impresionat profund şi a încercat să îl ia pe acesta ca model în toate, în special în dedicarea lui pentru cateheză. Fericitul César de Bus s-a remarcat aşadar prin acţiunile sale de caritate şi prin zelul său în predicare şi catehizare. A lucrat ca şi catehet în Aix-in-Provence, Franţa, o zonă aflată în tensiuni în urma războaielor religioase. Sf. Francisc de Sales l-a numit „o stea strălucitoare pe firmamentul catehezei”.

Fericitul César a avut ideea instituirii unei congregaţii de preoţi care să se dedice predicării doctrinei creştine. În 1592, a fondat Preoţii Seculari ai Doctrinei Creştine, în oraşul elveţian L’Isle, şi în anul următor aceştia au venit în Avignon, Franţa. Dezvoltarea Institutului într-o congregaţie religioasă a fost aprobată de Papa Clement al VIII-lea în 23 decembrie 1597. Ordinul a fost desfiinţat în timpul revoluţiei franceze, dar o ramură italiană, Părinţii Doctrinarieni, continuă să existe şi astăzi, având case în Italia, Franţa şi Brazilia. Pe lângă aceasta, César de Bus a mai fondat un ordin feminin, numit iniţial Fiicele Doctrinei Creştine, care mai târziu s-au numit Ursuline (fără a fi, însă, parte a importantului ordin religios cu acelaşi nume). Acest ordin şi-a încetat existenţa în secolul XVII.

Au fost publicate cinci volume din „Instrucţiunile familiale” scrise de el (Paris, 1666).