Pages Menu
Categories Menu

Tomas MorusSf. Tomas Morus

  • martir
  • 1478-1535
  • n.: la 7 februarie 1478, Londra, Anglia
  • d.: la 6 iulie 1535, Londra, Anglia
  • 22 iunie (latin)

În anul 1935 Pius al XI-lea, canonizându-i în aceeaşi zi pe Ioan Fisher şi Tomas Morus, care au plătit prin decapitare curajul de a apăra propria credinţă, i-a menţionat ca „două exemple de fidelitate care trebuie propuse creştinilor din timpul nostru”. Toporul călăului, care le-a întrerupt vieţile în anul 1535, i-a lovit pe mulţi alţi catolici, vinovaţi de a nu fi aderat la aşa numitul „Act de supremaţie”, prin care, cu un an mai înainte, regele Henric al VIII-lea se proclamase cap al Bisericii naţionale engleze, pentru că papa declarase că nu poate să-i aprobe divorţul de prima soţie, Ecaterina de Aragon, pentru a se putea căsători cu Anna Bolena. Cei doi sfinţi de astăzi sunt victimele cele mai renumite ale pretenţiilor inacceptabile ale regelui.

Thomas Morus a fost decapitat la cincisprezece zile după execuţia lui Ioan Fisher, vinovat şi el de a nu fi recunoscut regelui pretinsa supremaţie spirituală. Născut la Londra în anul 1477, în tinereţe Thomas ar fi voit să se consacre cu totul lui Dumnezeu într-o mănăstire certozină; a ales însă cariera juridică, atingând culmea notorietăţii prin numirea de cancelar al Angliei în anul 1529. Tată a patru copii, a dus întotdeauna o viaţă exemplară. Se trezea la ora două noaptea pentru a se ruga şi a studia până la ora şapte, mergând apoi la sfânta Liturghie. Nici chiar o convocare a regelui nu întrerupea exerciţiile sale de pietate. Închis în Turnul din Londra, în aşteptarea procesului, care s-a ţinut la 1 iulie 1535, a scris Dialogul mângâierii contra suferinţelor, una dintre capodoperele limbii engleze.

Curajos şi senin, pe eşafod a găsit forţa de a glumi cu călăul său: „Ajută-mă să urc; de coborât mă voi îngriji singur”. A recitat psalmul „Miserere”, şi-a legat ochii şi şi-a plecat capul pe butuc. Capul său a fost expus pe un par, la Podul Londrei, timp de o lună; apoi fiica preferată Margaret a evitat aruncarea lui în fluviu, plătind o mare sumă de răscumpărare. Foarte renumită este Utopia sa. Mai este celebră şi o „rugăciune a sa pentru buna dispoziţie”.

Biografii: varianta 1 / varianta 2

Opinii? Sugestii? Completări?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *