Sf. Pedro Calungsod

• laic, martir
• 1654-1672
• n.: la 21 iulie 1654, Ginatilan, Cebu, Filipine
• d.: la 2 aprilie 1672, Tumon, Guam
• 2 aprilie (latin)

Pedro Calungsod s-a născut în Filipine, probabil pe 21 iulie 1654, dar despre începuturile vieţii lui nu se ştie cu exactitate prea multe. A fost educat de iezuiţi, învăţând să predea catehismul. Pentru a fi misionar a învăţat să deseneze, să picteze, să cânte, să joace teatru şi să lucreze cu lemnul, considerate abilităţi de bază pentru această activitate. În 1668, pe când avea 14 ani, Pedro era deja un catehet bine pregătit, gata să îi însoţească pe misionarii iezuiţi în Islas de los Ladrones (Insulele Hoţilor), ulterior botezate Insulele Mariana, în cinstea Fecioarei Maria şi a misionarilor.

Misiunea pe acele insule nu era uşoară, datorită junglei, aprovizionării slabe şi taifunurilor. Dar misionarii au perseverat şi localnicii au început să se convertească şi să ceară botezul. Un chinez, pe nume Choco, criminal din Manila, a început să răspândească zvonuri că apa folosită de misionari la botez era otrăvită. Cum unii copii bolnavi care au fost botezaţi au murit, mulţi au crezut acest zvon şi i-au considerat vinovaţi pe misionari. În 2 aprilie 1672, Calungsod şi Diego Luis de San Vitores au ajung în localitatea Tumon. Aici au aflat că soţia căpeteniei satului a născut o fetiţă şi au dorit să o boteze. Influenţat de calomniile lui Choco, căpetenia Mata’pang s-a opus. Ca să îl lase să se liniştească, misionarii au strâns copiii şi câţiva adulţi şi au mers pe mal, în apropiere, făcând cateheză cu ei. L-au invitat şi pe Mata’pang să li se alăture, dar acesta a spus că e supărat pe Dumnezeu şi sătul de învăţăturile creştine.

Hotărât să îi ucidă pe misionari, Mata’pang a cooptat un alt sătean, pe păgânul Hirau. Acesta iniţial a refuzat, ştiind amabilitatea misionarilor faţă de localnici, dar când a fost făcut laş de căpetenie a cedat. Între timp, dat fiind că Mata’pang se îndepărtase de casa sa, San Vitores şi Calungsod au botezat fetiţa, cu consimţământul mamei sale, ce era creştină. Când Mata’pang a aflat ce s-a întâmplat, a devenit şi mai furios. A aruncat cu suliţe spre Calungsod, care iniţial s-a ferit. Martorii spun că tânărul catehet putea scăpa, dar nu a dorit să îl părăsească pe San Vitores. Cu abilităţile sale de luptător ar fi putut să îi oprească pe atacatori, dar San Vitores interzisese colegilor săi să ia arme. Calungsod a fost lovit în piept de o suliţă, după care Hirao l-a omorât cu maceta. San Vitores a fost ucis imediat după aceasta. Asasinii i-au dezbrăcat pe cei doi, le-au legat pietre de picioare şi i-au aruncat în apă. Biserica a recunoscut martiriul lor ca fiind „in odium fidei” (din ură faţă de credinţă).

„Din copilărie, Pedro Calungsod s–a declarat cu fermitate al lui Cristos şi a răspuns cu generozitate chemării Lui„, a afirmat Papa Ioan Paul al II–lea în predica de la beatificarea lui Calungsod, din 5 martie 2000. „Tinerii de astăzi au un model de curaj şi de tărie în exemplul lui Pedro, a cărui iubire pentru Isus l–a inspirat să i se dedice din tinereţe predării credinţei ca şi catehet laic„, a spus Pontiful.